Foto: Pinterest.com
Rețelele de socializare sunt pline de contradicții. Poate fi distractiv, dar și enervant. Te poate face să te simți mai puțin singur, dar și să declanșeze sentimente de izolare și inadecvare. Și putem vorbi despre troli? Dacă petreci mult timp pe rețelele sociale sau pe telefonul tău în general, poate fi greu să-ți imaginezi viața fără ea.
Cu toate acestea, există o mulțime de motive pentru a lua în considerare luarea unei pauze de la defilarea nesfârșită. Dacă ești gata să faci pasul, iată câteva lucruri la care te aștepți atunci când iei o pauză de la rețelele sociale.
Când nu trebuie să îți faci griji că dispozitivele tale zbârnesc în stânga și în dreapta, descoperi o creștere a nivelului de productivitate. „Chestia cu rețelele sociale este că ne întrerupe în mod constant”, spune Joanne Cantor, dr., profesor emerit de comunicare la Universitatea din Wisconsin-Madison și autoarea cărții Conquer CyberOverload.
„Când ne oprim să verificăm rețelele sociale, din nou și din nou, devine cu adevărat o altă formă de multitasking, iar multitasking-ul face ca orice faci să dureze mai mult și o faci într-un mod inferior.”
De fapt, Asociația Americană de Psihologie estimează că încercarea de a jongla cu mai multe sarcini simultan – cum ar fi făcând clic înainte și înapoi între Facebook și un proiect important – îți poate reduce timpul de productivitate cu până la 40 la sută. Acesta este un preț mare de plătit pentru câteva aprecieri și comentarii, potrivit thehealty.com.
CITEȘTE ȘI: Drama trăită de una dintre frumoasele lumii! De ce s-a ascuns Linda Evanghelista în ultimii ani
Dacă te trezești într-un blocaj creativ, ar putea avea ceva de-a face cu obiceiurile tale de socializare. Cantor spune că cheia unei minți imaginative este să iei pauze din când în când în timp ce lucrezi cu altceva decât social media.
„A avea acea rețea de socializare în fundal și a te suna și a te întreba lucruri interferează cu creativitatea ta”, spune Cantor. Renunțând complet la rețelele sociale, scapi de aceste notificări sâcâitoare și permiți creativității tale să înflorească.
În timp ce efectele renunțării la rețelele sociale sunt în general pozitive pe termen lung, reacția ta imediată poate fi una de stres și anxietate. Aceste sentimente sunt cauzate de o retragere neurobiologică din sentimentul de a fi în permanență conectat.
„Dacă folosești rețelele sociale în mod dependent, așa cum fac unii oameni, ai niveluri ridicate de dopamină, așa că atunci când încetezi să faci asta, simți și mai tare nevoia de a folosi rețelele sociale”, spune David Greenfield, PhD, profesor clinic asistent de psihiatrie la Universitatea din Școala de Medicină din Connecticut și fondatorul Centrului pentru dependența de internet și tehnologie.
Din fericire, aceste sentimente nu persistă de obicei dincolo de primele zile de la renunțarea la rețelele sociale, așa că ar trebui să te poți bucura de efectele pozitive destul de curând.
Deoarece rețelele sociale au devenit atât de ușor de accesat oriunde și în orice moment, de multe ori ne simțim obligați să acordăm atenție 24/7 la ceea ce se întâmplă în fluxurile noastre de știri și cronologie. Potrivit lui Greenfield, acest impuls de a fi conștient în mod constant de ceea ce se întâmplă online duce la o creștere a cortizolului, hormonul stresului.
Acest stres crescut poate aduce o serie de efecte nefavorabile asupra creierului, cum ar fi memoria redusă și șansa crescută de depresie. Starea departe de rețelele sociale te face mai puțin predispus la un nivel atât de ridicat de cortizol, lăsându-te mai calm și mai concentrat. Aflați mai multe despre modurile ciudate în care rețelele sociale vă afectează creierul.
Când postăm pe rețelele de socializare, avem tendința de a împărtăși doar părțile fericite și interesante ale vieții noastre pe care vrem să le vadă alții. Acest lucru poate părea inofensiv, dar atunci când vedem doar oameni în starea lor cea mai bună, este ușor să simțim că rămânem în urmă prin comparație.
Această tendință de a ne compara negativ cu cei care credem că sunt superiori este ceea ce psihologii numesc comparație socială ascendentă.
„Să presupunem că te străduiești să ai un copil”, spune Mai-Ly Nguyen Steers, PhD, cercetător postdoctoral și lector la Universitatea din Houston. „În mod normal, oamenii nu veneau la tine și ți-ar spune: „Ei bine, uite ce uimitor este copilul meu!” sau ceva de genul acesta. În timp ce, cam așa se simte pe rețelele de socializare, pentru că postăm pentru un public atât de mare.”
Renunțarea la Facebook și la alte conturi online poate ajuta la blocarea acestei comparații sociale. Astfel vei ajunge să te simți mult mai fericit și mai încrezător. Și a nu te compara cu ceilalți este o modalitate de a obține acceptarea corpului.
Îți faci un minut rapid pentru a verifica o notificare pe Instagram înainte de culcare, când dintr-o dată îți dai seama că ai răsfoit, ai apreciat și ai comentat de mult după ora ta de culcare. Suna familiar? Greenfield spune că acest lucru a devenit un obicei obișnuit pentru mulți oameni pe timp de noapte, petrecând adesea una până la două ore derulând prin rețelele sociale în pat.
„Gândește-te la asta: dacă faci asta în fiecare zi, înseamnă 15 ore pe săptămână pe care le petreci doar stând pe rețele sociale”, spune Greenfield.
Sigur, rețelele sociale pot fi o modalitate excelentă de a păstra legătura cu vechii prieteni sau cu familia din afara orașului, dar tăierea legăturilor cu Internetul poate face minuni pentru prieteniile tale concrete.
Relațiile interpersonale față în față sunt, în general, mult mai puternice decât cele desfășurate exclusiv online, iar o pauză de la conturile tale de socializare te obligă să te concentrezi asupra acestor interacțiuni din lumea reală.
Cine nu și-a scos telefonul în timp ce stătea la coadă la magazinul alimentar, crezând că o verificare a telefonului ar putea ajuta la atenuarea oboselii? Dar cercetătorii de la Kent State care au studiat 41 de studenți au descoperit efectul opus.
„În mod uimitor, plictiseala a crescut în timpul perioadei de 30 de minute de utilizare a rețelelor sociale”, spune Andrew Lepp, PhD, profesor asociat la Kent State University, specializat în psihologia utilizării rețelelor sociale. Dacă nu parcurgi fără minte fluxurile, ai putea alege o activitate mai captivantă din punct de vedere mental pentru a-ți alunga plictiseala, cum ar rebus sau citirea unei cărți.
A sta pe scaun toată ziua poate fi la fel de periculos pentru sănătatea ta ca și fumatul, spun oamenii de știință. Și după o zi lungă la serviciu, ne folosim din ce în ce mai mult timpul liber pentru a verifica rețelele de socializare — din poziție așezată.
„Oamenii vor spune: „Uau, nu mi-am dat seama că stau încă 90 de minute în fiecare zi din cauza Facebook”, spune Lepp. Dacă stai departe de rețelele sociale, ai mai mult timp pentru activități mai sănătoase. Doar nu înlocui rețelele sociale cu jocul video sau Netflix.
Credințele și valorile multor oameni sunt influențate de ceea ce citesc pe rețelele sociale. Potrivit unui studiu de la Pew Research, jumătate dintre utilizatorii Facebook își primesc știrile doar de pe site. „Multe dintre deciziile pe care le iau oamenii nu se referă la gândire, ci este o conștiință colectivă”, spune Kersting. Îndepărtați-vă de rețelele sociale și veți învăța să gândiți mai mult și să luați decizii și alegeri în mod independent.
Este mult mai ușor să tastezi o remarcă usturătoare când te ascunzi în spatele unui paravan decât să arunci o insultă când te afli în aceeași cameră cu cineva. Dar când încetezi să mai folosești rețelele sociale vei fi mai puțin încărcat emoțional.
Renunțarea la rețelele sociale nu numai că te poate face o persoană mai drăguță, dar te poate ajuta și să-ți dezvolți inteligența emoțională, o abilitate valoroasă la locul de muncă. Dar necesită ca tu, da, să interacționezi cu alte ființe umane.
„Când suntem pe ecranul unui computer ore în șir, atunci eliminăm posibilitatea de a avea interacțiuni față în față și ne reducem inteligența emoțională”, spune Kersting. Ridicarea capului de pe ecran și conversațiile reale îți pot crește calitatea relațiilor și te pot ajuta să îți dezvolți această abilitate critică.